NIV'EL, (1, 3) niveluri, (2) nivele, s.n. 1. Înălţimea la care se găseste un punct, o linie sau o suprafaţă a unui loc, a unui obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat. ◊ Nivelul mării = punct situat la înălţimea mijlocie a mărilor si a oceanelor care comunică între ele, în raport cu care se măsoară toate altitudinile. Curbă (sau linie) de nivel = linie care uneste punctele suprafeţei terestre cu aceeasi altitudine faţă de o suprafaţă de referinţă; punct, suprafaţă care corespunde acestei linii. Pasaj de nivel = loc unde se încrucisează (la aceeasi altitudine) o cale ferată cu o sosea. ◊ Loc. prep. La nivelul... = în regiunea..., în dreptul... ♦ Etaj, cat. ♦ Zonă geologică, subdiviziune stratigrafică a etajelor si a subetajelor, care se distinge după fosilele caracteristice pe care le conţine. ♦ (Fiz., Chim.) Valoarea intensivă a unei mărimi în raport cu o valoare de referinţă. 2. Nume dat mai multor unelte, instrumente, dispozitive care servesc la determinarea liniei (sau a poziţiei, a suprafeţelor) orizontale sau cu care se măsoară pe teren diferenţele de înălţime dintre două sau mai multe puncte de pe suprafaţa terestră. ◊ Nivelă cu (sau de) apă = instrument construit pe principiul vaselor comunicante, care serveste la determinarea planului orizontal după înălţimea la care se ridică apa în două tuburi gradate. 3. Fig. Stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă (a calităţii), indice (al cantităţii). ◊ Nivel de trai = gradul de satisfacere a nevoilor materiale si spirituale ale populaţiei unei ţări, ale unor clase sau ale unei persoane în condiţii istorice date. [Var.: (2) niv'elă s.f.] - Din nivela (derivat regresiv).
Sursă : DEX'98 (33695)  - cata

NIV'EL s. 1. v. cotă. 2. v. etaj. 3. grad, stadiu, treaptă. (~ de dezvoltare.) 4. standard, (livr.) standing. (~ de viaţă.) 5. v. ierarhie. 6. calitate, valoare, (fig.) calibru, talie. (Spectacol de un ~ deosebit.)
Sursă : Sinonime (196945)  - siveco

niv'el (înălţime, stadiu, treaptă) s. n., pl. niv'eluri
Sursă : DOR (265605)  - siveco

NIV'EL² ~e n. Instrument cu ajutorul căruia se măsoară pe teren diferenţele de înălţime dintre două sau mai multe puncte. /v. a nivela
Sursă : NODEX (344878)  - siveco

NIV'EL¹ ~uri n. 1) Înălţime a unui loc în raport cu un plan orizontal dat. ◊ ~ul mării nivelui zero al mării în raport cu care se determină altitudinile formelor de relief. Curbă (sau linie) de ~ linie de pe hartă care uneste punctele cu aceeasi altitudine. Pasaj de ~ punct de întretăiere, la aceeasi altitudine, a două căi de comunicaţie. 2) Fiecare dintre părţile care cuprind încăperile de pe acelasi plan orizontal dintr-o clădire; etaj; cat. 3) fig. Treaptă de dezvoltare a ceva; măsură în care se manifestă evoluţia unui lucru. ~ de dezvol-tare. ~ stiinţific. ~ artistic. ~ intelectual. ◊ ~ de trai (sau ~ul vieţii) măsură în care sunt satisfăcute necesităţile materiale si spiri-tuale ale populaţiei unei ţări, într-o anumită perioadă de timp; grad al bunăstării. La ace-lasi ~ pe aceeasi treaptă; pe acelasi plan. A fi la ~ a corespunde (perfect) cerinţelor. 4) geol. Subdiviziune a etajelor si a subetajelor. 5) fiz. tehn. Valoare a unei mărimi în raport cu o valoare de referinţă. ~ de energie. /v. a nivela
Sursă : NODEX (344877)  - siveco